miercuri, 24 februarie 2016

COSMOS (6) : TOT MAI ADÂNC

    Acest episod, Cosmos: Tot mai adânc, analizează natura cosmosului la nivelul atomilor. Tyson descrie câteva microorganisme care trăiesc în picăturile de rouă. Prezentarea continuă cu modul în care plantele prin intermediul fotosintezei și cloroplastelor transformă lumina solară într-o reacție chimică prin care dioxidul de carbon și apa sunt transformate în oxigen și zaharuri bogate în energie. Tyson continuă discuția despre molecule și atomi și cum aceștia au dus la evoluția speciilor.
   Ni se dezvaluie cum filozofii greci Thales și Democritus au ajuns la concluzia că toată materia este o combinație de atomi în diferite și nenumărate combinații și ne descrie cum carbonul stă la baza vieții pe această planetă. Tyson explică cum are loc fuziunea nucleară și principiile de bază ale protonilor, neutronilor și electronilor. Ni se dezvăluie prezența neutrinului, și despre natura încă insuficient deslușită a acestuia.

miercuri, 17 februarie 2016

COSMOS (5) : ASCUNZÂNDU-SE ÎN LUMINĂ

   Cosmos: Ascunzându-se în lumină, explică de ce lumina a jucat un rol important în dezvoltarea astronomiei încă de acum 2000 de ani  când filozoful chinez Mozi a descoperit principiul camerei obscure. Cercetătorul arab Ibn al-Haytham este considerat inventatorul opticii și descoperirile sale au dus la descoperirea telescopului.
  Un alt cercetător care a contribuit în studiul luminii este Isaac Newton care a descoperit spectrul luminii cu ajutorul prismelor. În secolul al 19-lea, William Herschel avea să descopere razele infraroșii. Joseph von Fraunhofer a descoperit că mărind spectrul luminii vizibile, apar spații goale. Aceastea aveau să poarte numele de liniile Fraunhofer și mai târziu se va determina că aceste linii sunt datorate electronilor care absorb lumina, în orbitarea lor în jurul atomilor, după cum este ilustrat în Modelul Bohr. Fiecare atom are o altă semnătură, astfel având să se dezvolte o întreagă știință, spectroscopia. Această știință va duce la dezvoltarea astronomiei, întru-cât prin intermediul spectroscopiei se poate determina compoziția unei planete, stele și alte corpuri cerești îndepărtate emițătoare de lumina sau pe lângă care trec raze de lumină. Tot spectroscopia stă la baza analizei expansiunii Universului sau la constatarea existenței materiei negre. 

miercuri, 10 februarie 2016

COSMOS (4) : UN CER PLIN DE FANTOME

    Un cer plin de fantome, începe prin a explica ce înseamnă viteza luminii și cât din Universul pe care îl observăm noi astăzi sunt de fapt fotoni emanați de stele acum miliarde de ani. Cu ajutorul acestor cunoștințe am putut privi înapoi în timp până la crearea Universului, Big Bang- ul ce a dat naștere la toată materia. Cu ajutorul cercetărilor lui Isaac Newton, William Herschel, Michael Faraday și James Clerk Maxwell putem înțelege fenomene precum câmpurile electromagnetice sau forța gravitațională. Avem ocazia să înțelegem că viteza luminii este de fapt o constantă universală, ni se face introducerea în teoria relativității formulată de Albert Einstein și aflăm cum poate gravitația să distorsioneze relația spațio-temporală. Aflăm ce sunt stelele negre  descoperite de John Michell, care deși nu sunt vizibile, le putem detecta cu ajutorul altor stele prinse în câmpul lor gravitațional.
    Aflăm despre găurile negre și despre câmpul lor gravitațional care captează și razele de lumină. Cu ajutorul efectelor speciale prelucrate pe calculator putem să ne imaginăm cum ar fi să intrăm într-o gaură neagră.  

miercuri, 3 februarie 2016

COSMOS (3) : CÂND CUNOAȘTEREA ÎNVINGE FRICA

    Acest episod începe prin descrierea a ceea ce oamenii au făcut de-a lungul mileniilor, și anume să privească cerul, constatând similitudini, în multe aspecte ale vieții, ceea ce a dus la dezvoltarea astronomiei și astrologiei. Originea cometelor a fost descoperită în secolul al 20-lea de Jan Oort, iar zona de unde provin cometele a fost denumită Norul Oort.
   Documentarul prezintă colaborarea dintre Edmond Halley și Isaac Newton, în a doua jumătate a secolului al 17-lea la Cambridge. Această colaborare va duce la publicarea unei lucrări de referință în matematică și fizică:  Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica.  Această lucrare explică legile fizice în termeni matematici. Ne sunt prezentate descoperirile lui Halley în ceea ce privește distanța Pământului față de Soare sau mișcarea stelelor, precum și stabilirea orbitei cometei Halley. Toate acestea au fost posibile datorită teoriilor și ecuațiilor lui Newton. Conform acelorași teorii se estimează că în viitor (...) galaxia noastră Calea Lactee va fuziona cu galaxia vecină Andromeda.