COSMOS (11) : NEMURITORII

   Episodul Nemuritorii din documentarul Cosmos: O odisee spațio-temporală   se referă la cum a evoluat viața pe Pământ și analizează posibilitatea existenței vieții pe alte planete. Tyson explică cum scrisul a dus la transferarea informațiilor de-a lungul generațiilor, menționând că Prințesa Enheduanna (2280 îC) a fost primul scriitor care și-a trecut numele pe o lucrare de-a sa și cum Gilgamesh a cules povești din folclor inclusiv pe cea a lui Utnapishtin care se referă la o mare inundație comparabilă cu cea menționată în Biblie. La fel și ADN-ul înregistrează informații pentru a genera viața. Tyson ne face niște dezvăluiri senzaționale, amintind de meteoritul Nakhla căzut pe Pământ în 1911, din analiza căruia ulterior a rezultat că ar proveni de pe Marte și cum unii microbi ar putea supraviețui călătoriei prin spațiu și chiar impactului dintre un meteorit și o planetă. Această teorie face ca viața să poata fi ajuns pe Pământ din orice colț al Universului.

COSMOS (10) : BĂIATUL ELECTRIC

    Acest episod din Cosmos: O odisee spațio-temporală , Băiatul electric se referă la fenomenul numit electromagnetism. Acest fenomen a fost descoperit de Michael Faraday. Această forță a naturii, alături de gravitație, a fost enunțată prima dată de Isaac Newton.
   Michael Faraday a construit primul motor electric cu ajutorul magnetismului și electricității. Faraday e fost primul care a creat un generator electric.

COSMOS (9) : LUMILE PIERDUTE DE PE PĂMÂNT

    Aceste episod din Cosmos: O odisee spațio-temporală poartă numele :  Lumile pierdute de pe Pământ și se referă la paleo-geografia Pământului de-a lungul milioanelor de ani și cum afectează aceasta viața. Aflăm din documentar cum copaci din perioada carboniferului de acum 300 de milioane de ani constituie sursa noastra de energie în ziua de azi. 50 de milioane de ani mai târziu în Permian aflăm că masive erupții vulcanice au dus la împrăștierea în atmosfera Pământului a gazelor cu efect de seră precum dioxidul de carbon. Acest efect de seră a încălzit oceanele, ceea ce a dus la degajarea de metan din oceane, toate acestea ducând la o extincție în masă în perioada Permian-Triassic, aproximativ 90% din speciile de pe Pământ din acea perioadă dispărând.
   Un alt factor important care modifică suprafața Pământului îl reprezintă plăcile tectonice. În trecut toată masa continentală a Pământului era unită, formând un singur continent.

COSMOS (8) : SURORILE SOARELUI

   Acest episod, Cosmos: Surorile Soarelui oferă o imagine a ceea ce înseamnă o stea, compoziția și evoluția unei stele. De-a lungul timpului oamenii au admirat cerul nopții, fascinați de punctele luminoase care le vedeau pe cer. Au unit aceste puncte , obținând diferite forme pe care azi le numim constelații, și au creat diferite legende fiecărei constelații, aflăm astfel de legenda Pleiadelor.      Tyson descrie munca lui  Edward Charles Pickering de a descifra enigmele stelelor prin imaginile lor spectrale. A apelat la ajutorul a numeroase femei care și-au dedicat viața acestei munci colosale, printre care s-a aflat și Annie Jump Cannon care a reușit să dezvolte un sistem de clasificare a stelelor și Henrietta Swan Leavitt care a descoperit modalitatea de a măsura distanța de la o stea la Pământ prin analiza spectrală. Această metodă a fost folosită mai târziu pentru a descoperi alte galaxii.

  Tyson explică cum se formează stelele din nebuloase, și cum stele precum Soarele nostru își păstrează echilibrul între atracția gravitațională care atrage toată materia Soarelui spre nucleu și fuziunea nucleară care în urma unor explozii colosale aruncă toată materia din nucleu spre exterior.

COSMOS (7) : CAMERA GOALĂ

     Cosmos: Camera goală dezvăluie cum știința a putut datorită muncii lui Clair Patterson, la jumătatea secolului 20, să determine vârsta Pământului. Ni se dezvaluie cum s-a format Pământul la câteva milioane de ani după formarea Soarelui. Pentru datarea vârstei Pământului a trebuit mai întâi să se dateze cele mai vechi roci care au dus la formarea Pământului: meteoriții.